Această traducere este o ciornă și urmează să fie revizuită.
Magnavox Odyssey², cunoscută și ca Philips Odyssey², este o consolă de jocuri video pentru acasă din a doua generație, lansată în 1978. S-a vândut în Europa ca Philips Videopac G7000, în Brazilia ca Philips Odyssey și în Japonia ca Odyssey2 (オデッセイ2 odessei2). Odyssey² a fost una dintre cele trei console importante dinaintea prăbușirii pieței jocurilor video din 1983, alături de Atari 2600 și Intellivision.
La începutul anilor ’70, Magnavox a deschis drumul industriei jocurilor video pentru acasă, aducând cu succes pe piață prima consolă, Odyssey, urmată rapid de mai multe modele ulterioare, fiecare cu câteva îmbunătățiri tehnologice (vezi seria Magnavox Odyssey). În 1978, Magnavox, devenită între timp filială a North American Philips, a decis să lanseze un succesor complet nou, Odyssey².
Odyssey originală avea mai multe plăci de circuit detașabile, care comutau între jocurile încorporate. Cu Odyssey², fiecare joc putea fi o experiență complet unică, cu propria grafică de fundal și de prim-plan, propriul gameplay, sistem de punctaj și muzică. Potențialul era enorm, pentru că se putea cumpăra un număr nelimitat de jocuri separat; un jucător își putea face o bibliotecă de jocuri pe gustul său. Spre deosebire de orice alt sistem de atunci, Odyssey² includea o tastatură cu membrană alfanumerică completă, folosită pentru jocuri educaționale, selectarea opțiunilor sau programare (Magnavox a lansat un cartuș numit Computer Intro!, pentru a învăța programarea simplă).
Odyssey² folosea designul standard de joystick al anilor ’70 și de la începutul anilor ’80: consola originală avea un controler argintiu de mărime medie, ținut într-o mână, cu o carcasă pătrată pentru stick-ul cu opt direcții, manevrat cu cealaltă mână. Versiunile ulterioare aveau un controler negru asemănător, cu o carcasă în formă de stea cu 8 colțuri pentru joystick. În colțul de sus al joystick-ului se afla un singur buton „Action”, argintiu pe controlerele originale și roșu pe cele negre. Jocurile, grafica și ambalajele au fost create de Ron Bradford și Steve Lehner.[6]
O altă diferență la aceste controlere este că primele joystick-uri argintii erau detașabile: se puteau conecta și deconecta din spatele unității, în timp ce toate controlerele argintii ulterioare și toate cele negre erau legate fix în spatele unității (deși joystick-urile pot fi totuși înlocuite ușor, dar nu fără demontarea capacului).
Unul dintre punctele forte ale sistemului a fost unitatea de sinteză vocală, lansată ca accesoriu pentru voce, muzică și efecte sonore îmbunătățite. Poate cel mai mult este amintită Odyssey² pentru îmbinarea de pionierat a jocurilor de masă cu cele video: The Master Strategy Series. Primul joc lansat a fost Quest for the Rings!, cu un gameplay asemănător cu Dungeons & Dragons și o poveste care amintea de Stăpânul inelelor de J. R. R. Tolkien. Mai târziu au mai fost lansate două jocuri din această serie, Conquest of the World și The Great Wall Street Fortune Hunt, fiecare cu propria tablă de joc.
Grafica și puținele opțiuni de culoare, comparativ cu cei mai mari concurenți ai vremii — Atari 2600, Intellivision de la Mattel și Bally Astrocade — au fost „punctul său cel mai slab”.[7] Dintre aceste sisteme, Odyssey² a fost clasată de Jeff Rovin pe locul trei la vânzări totale și ca unul dintre cei șapte mari furnizori de jocuri video.